Tag Archives: timp liber

A doua recolta de capsune

29 May

E vremea capsunelor! O data cu vremea buna si aparitia melcilor, s-au inrosit si capsunele. Din pacate, prima recolta de fructe, a fost devorata de melcisori mici fara cochilie. Dar am rezolvat situatia deranjanta, cu o mana de piatra vanata. Asa ca, a doua recolta (mica deocamdata ce-i drept) am impartit-o la 6 persoane- adica vreo 2 capsune si jumatate de persoana. 🙂 Cu siguranta, vor mai urma si altele, insa intotdeauna primele capsunele gustate in fiecare mai, sunt cele mi savuroase.

Advertisements

Aventura de mai

22 May

  

Fiind sezonul socului si salcamului, eu si Tavi, am conchis sa iesim la o plimbare prin parc cu bicicleta, dar sa culegem si flori de soc si salcam. Numai ca vremea in ultima perioada a fost capricioasa si nici ieri nu s-a dezis asteptarilor noastre, astfel ca, dintr-o data a inceput o ploaie torentiala, cu fulgere si tunete. Ne-am adapostit pentru vreo 45 minute in foisorul fanfarei, apoi cand ploaia s-a mai domolit ne-am gandit ca se va opri si ca am putea sa o luam din loc cu bicicletele. Zis si facut, numai ca la iesirea din parc au inceput din nou rapaieli intetite si a trebuit sa pedalam pana acasa astfel. Am ajuns uzi pana la piele, cu tricourile si pantalonii innamoliti de sus pana jos, intrucat dorinta noastra de a avea o bicicleta “la moda”, ne-a impiedicat sa ne punem aripi protectoare la roti.

Acum, zambesc gandindu-ma la ce-a fost, insa in acele momente, in care Tavi se amuza copios si savura “aventura”, eu eram cel putin … morocanoasa. 🙂

Nu am renuntat la proviziile facute prin parc, din cauza ploii, ci am “luptat” cu stoicism sa le aducem acasa. 🙂 Florile de soc vor deveni sirop si socata, iar cele de salcam, dulceata si sirop. Voi posta retetele curand.

  

Muguri de pin, muguri de natura…

16 May

Este incredibil ce tonus si ce fericire  iti reda natura doar prin simpla ei existenta. Fara sa incerce sa fie placuta, fara sa insiste, doar sa fie…

Ieri, ne-am propus sa iesim putin in mijlocul naturii, departe de imbacseala orasului. Numai ca, plimbarea noastra s-a intins pana spre seara, intrucat mica noastra iesire, s-a dovedit de fapt, o intrare; o intrare intr-un alt univers. Un univers, unde, simplitatea si bucuria sunt legea firii – natura.

Cand eram mai mica, si mergeam pe drumul spre scoala, imi placea sa imi privesc umbra care se lungea tot mai mult pe asfalt si sa ascult ciripitul pasarelelor certarete dis-de-dimineta. Incerc sa “ma conectez” la natura chiar si astazi, cand ma inapoiez spre casa de la orele de engleza, incercand sa “prind pe fir” vreun cip-cirip, insa rareori putem “lua legatura”, printre acceleratii furioase, claxoane nerabdatoare ori alarme asurzitoare.

Imi lipseste sunetul naturii si este trist ca am invatat sa ne lipsim de el! Si totusi, asa cum spunea John Keats, “poezia naturii nu va pieri niciodata”… important este ai urechi sa o auzi, chiar si in forfota orasului si ochi sa o vezi,chiar si de la balconul apartamentului !

Nu ne-am intors cu mana goala si am adus o farama din natura si acasa, doua pungi cu muguri de pin, care vor deveni sirop. De obicei se ocupa mama de acest lucru, insa anul acesta vreau sa incerc si eu. Cand va fi gata, voi posta reteta.

Eurovision 2011

12 May

In seara aceasta se desfasoara semifinala concursului Eurovision, unde participam si noi Romania, cu trupa HotelFM, piesa Change. Concursul are loc in Germania la Dusseldorf. HotelFm iti tinem pumnii! Hai Romania! Multa bafta si moldovenilor de peste Prut, de la Zdob si Zdub!

Consider ca avem o piesa foarte frumoasa si potrivita pentru Eurovision, o melodie care suna un pic “british”, este cantata in limba engleza, este vesela, are un mesaj bun “I can change the world alone”, deci are toate ingredientele pentru a ocupa un loc fruntas sau de ce nu, pentru a castiga. Pacat ca, a trebuit sa cautam un solist strain ca sa ne reprezinte, cand avem si noi artisti talentati si valorosi. Alte trei piese din concurs care imi plac sunt:  Danemarca, Italia (care am inteles ca ar fi fost deja inclusa pe coloana sonora a unui film, in a carei distribuitie apare Robert De Niro si Monica Bellucci) si a Islanda ( solistul trupei a decedat chiar inainte de selectia nationala pentru Eurovision 2011). Imi mai place si cantecul retro al Serbiei, dar doar pe jumatate, pentru ca nu inteleg versurile.

Ridichiile mele

8 May

Mai mult pentru ca aveau un ambalaj frumos, acum cateva saptamani, am cumparat niste seminte de ridichii. Desi nu credeam ca vor  scoate capsorul din pamant, si chiar daca il vor scoate, nu vor rodi, iata ca dupa o luna, au aparut la suprafata solului, niste micute, dar iuti ridichii.

    

Lacul Lebedelor

4 May

Cuprinsa de nerabdarea de a merge la Lacul Lebedelor, Marti 10 mai 2011, la Teatrul National “Marin Sorescu”,din Craiova, de cateva zile ascult arii celebre ale marilor compozitori. Imbinand baletul rus cu compozitorii rusi, nu poate fi decat o bucurie pentru suflet. Balerinii care vor performa fac parte din trupa de balet a Teatrului Rus de Balet si Opera, sub indrumarea lui Vladimir Troshchenko.

Muzica ce “te transporta”…

Tchaikovsky – Scena din Lacul Lebedelor

Leo Delibes – Duetul Florilor

Mozart – Regina Noptii (Flautul Fermecat)

Mai avem nevoie de cartea de bucate?

19 Apr

Cand descifram o carte de bucate, fiecare dintre noi devine un chimist. Cred ca, “gatitul este cea mai veche si de baza aplicatie a fortei fizice si chimice asupra materialelor din natura”. Gatitul nu iti ofera doar placerea de a realiza din aceleasi materiale simple, in diferite cantitati si combinatii, preparate care sa te imbie, dar mai ales, bucuria cu care te incarci atunci cand ii privesti pe ceilalti care iti degusta bucatele cu incantare.

Cu toate acestea, gatitul este o forma de manifestare pe cale de disparitie, la fel ca si bunul simt si adevaratele valori, ce ar trebui cultivate.  Fireste, cu atatea produse semipreparate, fast-food-uri si inlocuitori, cui ii mai trebuie aragazul si cartea de bucate ? Cand toata lumea alearga dupa naluci materiale, cine isi mai permite sa piarda timpul pentru a pregati bucate sanatoase si proaspete, in propria bucatarie? Sunt si la supermarket gata facute !  In fond, nu cred ca vorbim numai despre gatit ca si actiune in sine, ci mai degraba despre un pincipiu. Oamenii au inlocuit sau inlocuiesc incet incet lucrurile simple, de baza, firesti cu lucruri artificiale, fortate, pierzandu-se  simtul practic.

Pentru cei care nu isi ung nici felia de paine cu unt, crezand ca gatesc si considera inutil sa investesca doua ore, pentru o placere de doar doua minute, as putea sa le spun ca fiecare balerin se antreneaza ore, zile, luni pentru un spectacol de numai cateva minute, dar tocmai efemeritatea ii confera maretia.

Copilaria

19 Apr

Simplitatea este cel mai sofisticat lucru (Leonardo da Vinci)

De cateva zile ma tot gandesc cum sa organizez ziua de 1 iunie, Ziua Copilului, impreuna cu pustii mei de la gradi si mi-am adus aminte de copilaria mea. Mi-am adus aminte ce insemna pentru mine copilaria, cu ani in urma… simplitate, naturalete, inocenta.

Imi aduc aminte cat eram de entuziasmata de vreo papusa noua si ma trezeam in toiul noptii sa ma joc cu ea, cautandu-i fel de fel de nume, cum ma jucam cu cea mai frumoasa jucarie din lume, o strecoratoare de ceai veche, pe care o purtam cu mare mandrie pe cap, cum “defilam” prin curte in pantofii cu toc ai mamei, cum imi puneam unghii “ojate” din petale de flori, cum stateam pe treptele din fata casei, in blanda mangaiere a razelor calde, cu capul rezemat pe genunchi si ochii inchisi, ascultand cocosul vecinilor, cum ocoleam fiecare faptura minuscula ce misuna pe pamantul uscat, de teama sa nu o strivesc, dupa ce Elena Farago ne indemnase pe noi, copiii sa pretuim si cele mai neinsemnate vietati, gandaceii; cum muscam pofticioasa din lubenita, pictandu-ma ca un clovn, pana la urechi. Imi amintesc lectiile de pescuit, alaturi de tata, cand nu aveam nici teama si nici scarba de viermisorii albi, pe care ii potriveam cu grija in acul unditei, imi amintesc cum incercam sa numar stelele in fiecare seara senina de vara si mereu le pierdeam sirul si cum asteptam neincetat sa apara o stea cazatoare ca sa imi pun dorinte… dorinte demult inchise intr-un cufar prafuit si ruginit. Ce bine ar fi sa putem din cand in cand sa deschidem acel cufar si sa visam din nou la lucruri bune si simple… Ce bine ar fi sa nu existe Hannah Montana si Spiderman, ce bine ar fi ca toti copiii zilelor noastre sa nu fi auzit de calculator si PlayStation, ce bine ar fi daca ei s-ar juca afara si nu inchisi in casa, singuri, asteptand sa vina mami si tati de la serviciu sau sa termine “treaba” pe calculator.

Oare asta este copilaria, perioada de aur a fiecaruia, pe care putem sa le-o oferim noi copiilor nostrii? Scoala, concursuri, teme, jocuri scumpe si complicate, personaje fara personalitate, dar violente, cursuri si olimpiade? Doar atat putem face noi pentru copiii nostri?? De ce sa nu ne intoarcem din cand in cand la lucrurile simple, curate care ne armonizeaza sufletul? Ce amintiri vor avea ei, cand vor fi adulti, acei roboti, a caror farama de fericire nepatata se ascunde in copilaria traita? Nici o conferinta pe Y!Messenger sau vreo jucarie pretentioasa, cu multe butoane si leduri nu va inlocui libertatea si bucuria de a se juca simplu in natura. Sa-i invatam ca in lucruri simple sta frumusetea si sanatatea! Sa-i invatam sa fie responsabili si independenti, intelepti si veseli! Cand vor fi ca noi, vor stii sa pretuiasca viata si sa se bucure de ea! Sa-i invatam lucruri de care au nevoie, ci nu ce e la moda!

Ce n-as da sa ma mai intorc macar pentru o zi in copilarie si sa privesc lumea de acolo de jos, prin ochii blanzi si visatori de copil, sa ma bucur de fiecare floare imbumbita, sa aud si cea mai indepartata pasare, sa simt furnicaturile vantului cald de vara, sa pot sa fiu oricine si nimeni… (iunie 2010)

%d bloggers like this: